Only to the moon and back !

    Cătă e o tipă mișto și ador să ies cu ea, iar ea adoră să se plimbe cu mine. Eu îi știu trăirile,  știu când e bucuroasă, când e tristă,  când e melancolică.
   De câte ori e bucuroasă se urcă în interior, dă drumul la muzică și apasă pedala cât mai tare. Atunci știu că plecăm fără o țintă anume, ne bucurăm de drum, muzică iar la final ne odihnim ascultând marea.
  Mi-aduc aminte clipa în care și-a dorit vacanță la munte, dar nu a vrut să plece cu trenul. Voia să meargă la munte cu mine, să se bucure de drum, peisaje și să se întâlnească cu Diana, prietena ei. Vreo câteva seri la rând a căutat cârlige de remorcare Skoda, să se potrivească cu mine.

În cele din urmă a găsit,  și ca să fiu în asorté până la capăt,  Cătă s-a gândit să achiziționeze și o cutie porbagaj Neumann.

   Și uite așa am pornit la drum, noi două sub cerul albastru, peisajele lăsându-le în urmă unul câte unul și muzica la maxim în boxe. Ne-am oprit la București să o luăm pe Diana, apoi direct către Brașov.  Dacă nu știați Cătă adoră muntele, aerul curat, iar aceste escapade mici sunt mai mult decât binevenite.
    Eu și Cătă suntem o echipă bine sudată,  ea e cea mai tare șoferiță, mă asortează perfect, are grijă mereu să fiu bine echipată. Iar eu sunt cea mai chic și lăudată mașină, datorită proprietarei mele.
  Love you to the moon and back my girl!

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog Spring 2020.

Nu am timp !

   Zilnic auzim în jur oameni care se plâng că nu au timp, sau că nu au avut timp să facă anumite lucruri. Nu știu câți dintre noi s-au oprit măcar preț de o clipă și să facă ceva pentru ei.
   Ei bine de când s-a declanșat toată nebunia cu Coronavirusul, am mai mult timp pentru mine. Aș putea spune că mi-am adus aminte cam de toate jocurile copilăriei alături de fetița mea. În una din seri l-am surprins pe soțul meu că butona tableta, mă gândeam că iar caută filme. Însă am descoperit că el căuta scaune gaming , interesant chiar eram curioasă la ce-i va folosi. Zărisem pe site-ul respectiv și boxe, și  chiar mi-ar fi plăcut dar am zis că mai târziu. 

   Îmi propusesem ca în weekend să mă relaxez și să îmi creez oaza mea spa.  Așa că mi-am pregătit camera, mi-am aranjat totul pentru un moment de relaxare întocmai ca la spa.
  Și ca totul să fie perfect soțul meu m-a surprins cu o pereche de Boxe Spacer. Da aceste boxe au întregit oaza mea de relaxare, și m-am simțit extrem de bine. Pentru prima oară după ceva timp mi-am oferit timp mie.

Parfumul aromaterapiei se împletea perfect  cu melodiile de relaxare. Mi-am eliberat mintea și pentru câteva momente am uitat de stresul cotidian. 

Poate tehnologia nu e chiar cel mai bun prieten,  sau poate ca să ne fie prieten trebuie să învățăm să apreciem lucrurile simple din viața noastră.  Tehnologia poate să ne ușureze viața foarte bine, însă trebuie folosită în scopuri bune. 

Eu sunt pro tehnologie și noutăți , mai ales că toate ne ușurează calea spre viitor.

Voi cum vă ocupați timpul? În materie de tehnologie ce folosiți pentru a trece timpul mai frumos? 

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog Spring 2020.

Eu și bucătăria.... No chance !!!

   Când m-am mutat la casa mea, eram încă necoaptă, credeam că totul va fi lapte și miere și că voi fi o gospodină desăvârșită.  Ei bine nimic mai greșit,  prima tentativă de a face mâncare,  a declanșat alarma. A doua oară am vrut să fac o tocăniță ca a bunicii cu legume și multă verdeață. Hmmm nasol moment, m-am trezit cu EL l-a ușă și m-a întrebat dacă am nevoie de ajutor. Doamne ce rușine,  simțeam că intru în pământ , dar ușor ușor,  cumva acea situație ne-a apropiat.

  Zilele au trecut, iar eu încercam să-mi conturez stilul în bucătărie,  căci ceștile de la mama îmi erau dragi, dar voiam ceva al meu. Voiam ceva frumos, să mă definească, să aibe flori să-mi însenineze zilele. Așa că m-am pus pe căutat prin magazine, diverse siteuri și în cele din urmă am găsit ceva ce mi-a oprit răsuflarea.

   Când am dat click pe Dajar , am zis gata sunt în raiul ustensilelor de bucătărie, nu știam de unde să încep.
 

  Neavând experiență prea mare, am ales timid un model de farfurii, apoi m-am uitat la tacâmuri. Îmi place să am mereu prieteni la mine, să stăm la masă, să ne bucurăm de o mâncare bună, de un pahar de vin bun. Și cum drumurile ni s-au intersectat,  l-am invitat și pe EL la prânz. Mda am vrut să mă laud cu o rețetă,  însă ghiciți ce? Nu am avut nici o șansă să-l surprind, este BUCĂTAR!!! Vă vine să credeți, ce șanse aveam să dau peste un bucătar?  Ei bine,  cum eu nu sunt un AS în ale bucătăriei,  a rămas că următoarea masă va fi la el. Nu am refuzat, ba pot spune că abia așteptam să luăm masa, căci îmi plăcea mult de el.
   Cina a fost de vis, doar că o mică paranteză,  nu știam că bucătarii sunt dezordonați. Dacă la mine totul era la dungă,  la el nu, dacă eu cumpărasem totul să fie la set și să se potrivească, ei bine la el nu. Țigăi diferite, oale mari și mici, Doamneee mă pierdeam.

După mai multe luni de întâlniri,  ne-am decis să ne mutăm împreună, așa că i-am propus să stăm la mine.  I-am promis că pentru liniștea lui, intru pe Dajar și dau comandă de un set de oale, de absolut tot ce  e nevoie.

Și pentru că l-am liniștit,  trebuia să  iau ceva drăguț pentru noi doi. Ceva să ne coloreze diminețile și să ne aducă zâmbetul pe buze.  

Ce spuneți,  vă place? Eu le adooor, și dimineața îmi aduc zâmbetul pe buze.  Dacă și vouă vă plac, fuguța un click pe site, sunt sigură că veți găsi ceva frumos și potrivit pe gustul vostru.


Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog Spring 2020.

Soluții ușoare, pentru situații grele!

    Știți acel moment în care cumperi o căsuță și spui că renovarea vă fi floare la ureche? Da, nici eu. În toamna anului trecut, soțul meu a găsit o căsuță, micuță dar foarte drăguță. Toate bune și frumoase, dar ce te faci când trebuie să te apuci de renovat și reamenajat.
   Cu toții știm că materialele sunt destul de costisitoare, cele de exterior cât și cele de interior. Dacă de exterior s-a ocupat soțul,  de interior am vrut să mă ocup eu. Mda nasoală decizie, ce-i fi fost în capul meu? Știu că la un moment dat eram într-un magazin de specialitate și m-am pierdut la raionul de gresie, Doamneee câte modele! Textură, dimensiuni și colecții,  ooo daa ați citit bine, colecții,  de parcă am vorbi despre haine și modă.  Ei și dacă eu m-am împotmolit la gresie, soțul meu nu găsea un anume tip de tencuială decorativă  și nu mai știu exact ce. Și atunci ne-am așezat la un ceai și ne-am pus pe căutat firme, echipe, ceva, cineva să vină și să ne aducă gresie la casa din Eforie. Victorie, am găsit și aș putea spunea că  ne-a lovit norocul. Am găsit o echipă profesionistă, pe cei de la Vindem-ieftin.ro, mană cerească aș putea spune.

    Ne-au ajutat mult, eficient și cel mai important foarte econom din privința bugetului. Sincer parcă îmi părea rău că am alergat aiurea prin magazine, și-am pierdut timp când cei de la Vindem-Ieftin.ro erau la un apel distanță.

Rezultatul a ieșit senzațional,  după cum vedeți tencuiala decorativă,  este calitativă si rezistentă.  Casa noastră de vacanță a fost gata tocmai la timp, pentru a petrece o vară de vis alături de prietenii noștri de la Brașov.
  Acum când îi auzim pe cunoscuți că au de renovat și reamenajat,  recomandăm din start Vindem-Ieftin.ro. Timp economisit, raport calitate-preț absolut fantastic și totul cu livrare sigură.

  V-am spus că de curând au apărut și la tv? Nu v-am spus? Hmmm ei bine da, au apărut la emisiunea de pe Pro Tv, Imperiul Leilor.  Și-și prezentat exemplar afacerea, chiar i-am susținut,  însă se pare că juriul nu a fost pe aceeași lungime de undă,  sau nu a vrut să fie. Una peste alta sunt mândră de ei, îi susțin și-i recomand.

  Voi ce ajutoare aveți atunci când vă apucați de renovare și reamenajare?

Acest articol a fost scris pentru competiția SuperBlog Spring 2020.

Și ce ?

 Și ce dacă a ales să plece, să-mi lase sufletul bucăți și să șteargă toate amintirile cu noi? Asta spun acum, dar în urmă cu 14 ani eram o urmă a ceea ce eram.
Ne iubeam sau cel puțin așa credeam, doar că atunci când mi s-a ivit oportunitatea să plec din țară,  el s-a schimbat. De ce, sincer atunci nu înțelegeam, însă acum îmi dau seama că o femeie puternică și deșteaptă intimidează bărbații.
  De la o discuție sinceră, povestindu-i visele mele și dorințele arzătoare s-a ajuns la isterie, ceartă și despărțire.  Am crezut că poate la întoarcerea mea, ne vom îmbrățișa și ne vom promite că nimeni și nimic nu ne va mai despărți. Aproape o lună și jumătate am stat în Italia, ne dădeam mesaje când și când, dar eram neutri. Am sperat până în ultima clipă, plecăm la cursuri dimineața cu gândul la el. În loc să fiu atentă la orele de cofetărie,  eu visam cu ochii deschiși la el.

Când  m-am reîntors,  inevitabilul s-a produs, nu a avut curaj să ne vedem face to face. A ales să-mi dea un mesaj pe telefon și să-mi spună că și-a lucrurile și a plecat. S-a mutat la București,  Doamne cât pot să urăsc acest oraș....
Am plâns,  am urlat, am trântit și m-am aruncat, dar cel mai important m-am ridicat. Cum te poți ridica din suferință, când după 4ani și jumătate , rămâi incompletă? Simplu, profiți de multele Experiențe dezvoltare personală, și te afunzi în muncă.

Aceste experiențe mi-au prins bine, și nu numai la nivel intelectual, dar și sentimental. Dacă la nivel intelectual am urcat pe o scară ierarhică,  și am reușit, pe plan sentimental a durat. Dar tot răul spre bine, am învățat să-mi gestionez sentimentele, și să ofer din experiențele mele. Munca mea este apreciată pentru că pun suflet și nu mi-e teamă să arăt ce simt.

Tu ce ai făcut pentru tine în ultima vreme? Cine este Furnizorul tău de experiențe personale? Ce ai vrea să faci pentru tine?

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog Spring 2020.

Terapie sau Decor Influencer ?

    Nu știu dacă-ți mai aduci aminte ziua în care ai ales să pleci, sau modul în care ai ales să ștergi tot. Eu da, mi-aduc aminte ca și când ar fi fost ieri, în ciuda celor 13 ani ce au trecut. Aveam inima făcută bucăți,  mintea răvășită și mă încuiasem în casă. Lăsasem proiectele deoparte, răspunsurile mailurilor în așteptare le-am lăsat pe altădată.  Eram doar o fantomă a ceea ce eram cândva,  până mi-am zis că e timpul să mă trezesc la viață.
  Mă întrebai cum am ajuns să decorez bucătării , mai exact să dau viață bucătăriilor, să ajut oamenii să-și iubească bucătăriile? Toată durerea, suferința dar și pasiunea le-am împletit, și cu ajutorul lor am creeat ceea ce azi îmi este terapie, job sau hobby.
  Am ajutoare de top, nu mă-ncurc  cu te miri ce nimic, îmi plac lucrurile făcute cu bun gust. Dar cred că ai observat acest lucru, simplitatea, eleganța și elementele rafinate fac diferența între ceva comun și ceva de bun gust.

Bateria Franke ah da cea din crom alb, ai văzut ce contrast creează cu sticla neagră? Puritatea împletită cu întunericul misterios, clasica dar mereu elegantă,combinația de alb-negru. 

Ți-aduci aminte mirosul croisantelor proaspăt scoase din cuptor? Știu,  știu le adorai,  nici nu deschideai ochii bine și erai în bucătărie, cu părul ciufulit și cu zâmbetul de copil inocent. Sper să-ți placă cuptorul Franke, este o piesă senzațională tot din gama Crystal, brevetat cu un sistem ușor de demontare. Vei vedea că pe lângă acest sistem, calitatea își spune cuvântul, suprapunerea mai multor geamuri termoflexive creează o barieră termică. Totul pentru bunăstarea și confortul clientului, așa că aleg tot ce e mai bun. 

Cred că te-am convins, nu? Știu că te va uimi imaginea de ansamblu, atunci când vei privi bucătăria vei ști că am lăsat o fărâmă din pasiunea mea, din sufletul meu acolo. 

Nu, nu vreau să mai stau preț de o cafea, nu vreau să te mai văd, căci aș redeschide răni vechi, și nu -mi doresc să mă dau peste cap. 

Așa că rămâi cu bine dragul meu TRECUT,  bucură-te de noua bucătărie. Eu am plecat spre viitor unde mă așteaptă oameni noi și noi aventuri. 

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog Spring 2020.

SuperBlog is here !!! Spring is here !!!

   Nu știu dacă am douăzeci de motive pentru a participa la SuperBlog,însă știu că am motive întemeiate să particip.  Probele sunt mereu o provocare să ne testăm limitele, începutul competiției este promițător, însă finalul este apoteotic. Nu v-am convins încă? Atunci vă spun că la petrecerea de final, toți superblogerii se adună și-ncing o petrecere de pomină cu promisiunea să ne revedem. Pot spune că nu am câștigat prieteni, ci o familie mare, dragă și frumoasă. 

 Dragii mei cititori, sper să mă susțineți în această competiție cu părerile voastre. Pe parcursul acestei competiții clar vor fi surprize.
 Hai să fie cu noroc, să ajung și eu acolo în primii douăzeci de participanți.  Pupici