Lumina către sufletul meu!

     Sfârșit de septembrie, o briză caldă îmi mângâie obrajii în timp ce vântul se joacă în părul meu arămiu. Uneori îmi place să mă plimb singură,  să  îmi ascult gândurile, să  observ orașul și să mă pierd în mulțime.
    Seara se vede cel mai frumos Constanța, mai ales centrul vechi, animat, colorat de la firmele luminoase. Panourile acestea mi-aduc aminte de plimbările  trecute în doi, când mergeam mână în mână și încercam să ne imaginăm tot felul de povești.
Cum ar fi dacă celebra "Casă cu Lei " ar fi luminată de un astfel de panou led, ce-ar ieși în evidență, ușa frumos lucrată  sau sculptura și leii poziționați strategic?





                                                        Sursa foto: Google

Ne plimbam mână în mână și ne zâmbeam cu subînțeles,  niciodată nu ai excelat la istorie, însă mă ascultai cu interes cum sporovăiam despre edificii, monumente, clădiri și diverse povești despre scriitori. Pașii ne duceau agale spre braseria din Piața Ovidiu luminată puternic de firma luminoasă,  mereu ne opream acolo să bem un latte și să împărțim o prăjitură. 

Acum intru singură mă așez, îmi iau doar un latte, observ modificările,  până și firma luminoasă au schimbat-o, are culori plăcute îmbietoare.  Îmi reiau plimbarea și ajung pe malul mării,  aici cineva ar trebui să pună un panou sau un afișaj cu "end of route", căci unde începe totul, acolo se și termină.  Azi sunt doar eu și marea, ne ascultăm,  ne sfătuim,  ne amintim, ne ștergem lacrimile dar nu privim înapoi. 

 Fiecare toamnă aduce cu ea un nou capitol în viața mea,  dar amintirea ta oricât ar vrea marea să o spele, nu o poate șterge.  Rănile s-au vindecat, lacrimile s-au uscat, însă tu ești în sufletul meu, cred că aș putea pune la poarta sufletului meu un afișaj cu " fragile " dar cine știe unde ne poartă căile vieții....

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog ediția de toamnă 2019.

Democrația în România ... vis sau realitate?

   Nu sunt genul care să urmărească în exces știrile politice, dacă vreți părerea mea despre politică ... păi m-ați cenzura. Toți acei politicieni care promit marea cu sarea pe la tv mi se par niște mizerii, oameni nu îi pot numi. Și dacă stăm să ne uităm în țara noastră numai așa la o simplă privire, vom vedea orice dar numai democrație  nu.
 Oriunde vei privi vei găsi tristețe,  amărăciune,  supărări,  furie orice mai puțin bunătate, zâmbete și suflete calde. Dacă ar fi să mă gândesc la ce nivel suntem cu democrația,  păi nivelul este cu mult sub așteptările oricărui cetățean cu bun simț.
 Normal și de drept ar trebui ca poporul să poată să își expună opinia în legătură cu tot ce ar trebui să  se întâmple în țara noastră.  Însă nu este așa, unele decizii se iau "noaptea ca hoții " sau împachetează frumos anumite legi ce vin tot în ajutorul lor, a politicienilor corupți. 

  Mâna de oameni care a mai rămas cu puțin suflet și coloană vertebrală, încearcă zi de zi să facă ceva pentru binele țării.  S-au făcut petiții importante cu subiecte extrem de delicate, de la cazul Dincă  și până la reducerea numarului de parlamentari.  Tot ce putem face este să semnăm aceste petiții și să încercăm întâi să ne schimbăm noi puțin cate puțin,  iar mai apoi să avem pretenția ca cei din jurul nostru să fie perfecți.  Schimbarea în bine începe cu noi, căci putem da un exemplu bun copiilor noștri. 
Personal susțin petiția pentru reducerea numărului de parlamentari,  când îi văd uneori pe la tv cum efectiv dorm în acele scaune, mi se ridică tensiunea.  I-aș demite pe toți căci mi se par incompetenți, și nu fac absolut nici un efort pentru a face ceva bun pentru cetățeni.  Bineînțeles am putea face un Referendum, sunt sigură că poate atunci ar deschide ochii politicienii, poate în ultimul ceas s-ar schimba ceva.

Dacă aș avea o putere aș da totul de la 0 , și aș face în așa fel încât vocea poporului să fie auzită.  Poate așa oamenii se vor schimba mai ușor și împreună am putea face țara mai prosperă pentru a le oferi un viitor copiilor noștri.  Sunt sigură că ei vor prinde alte vremuri, poate bune sau mai rele, cine știe.   Dar cu siguranță,  ei vor găsi informații despre aceste vremuri trecătoare pe Wikipedia, și cred că se vor întreba ce am făcut noi pentru ei. Cred că a sosit vremea să acționăm, nu doar să ne lamentăm.
  Urmează să mergem la vot , așa că mergeți să votați,  votul vostru contează.  Cum spuneam schimbarea începe cu noi.

Până atunci democrația în România este un vis, haideți să o facem realitate. 


Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog ediția de toamnă 2019.

Paris, mon amour!

   Vi s-a întâmplat să vă hotărâți de pe o zi pe alta să plecați într-o călătorie alături de persoana iubită? Da, și mie și nu oriunde ci Paris. Exact ați citit bine, am ajuns la Paris dintr-o nebunie. Totul a pornit într-o dimineață la cafea, stăteam de vorbă cu soțul meu și ne gândeam că ne-ar trebui o mică escapadă.  Suna extrem de tentant, însă eu mai calculată din fire, m-am domolit ușor, ușor căci nu aveam mașina echipată pentru plecare.

Când mă refer la echipat mașina mă refer la o cutie de portbagaj. Pentru că totuși dacă plecăm la drum și mai ales la Paris, voi avea cumpărături de făcut.

Cum ar fi să ajung la Paris să fac cumpărături și să nu am unde să le depozitez? Așa că mă pun pe căutat și găsesc siteul AutoGedal cu foarte multe accesorii, dau comandă de tot ce aveam nevoie pentru plecare, când apare soțul meu.

_ Iubire ai adăugat în comandă și suportul pentru biciclete ?
_ Poftim, și în mica noastră escapadă vrei bicicletă?
_ Nu iubirea mea, cu bicicletele vom merge la un picnic romantic. Sunt sigur că vei fi foarte încântată, va fi o amintire plăcută.

_ Ok cum spui tu, am plasat comanda, urmează să sosească în 2-3 zile.
_ Perfect vom fi gata la timp. Am vb cu François și l-am rugat să ne rezolve cu cazarea, a găsit ceva de vis.
_ Uuu sună bine abia aștept să ajungem.

 La 3 zile de la discuția noastră, eram deja în drum spre Parisul mult visat, admiram peisajele fascinată, aproape 2.600 km parcurși cu mașina. Trecând peste drumul lung, odată ajunși François s-a ocupat de noi și ne-a dus la cazare. Miros de lavandă, o cameră frumos aranjată,  totul pentru confortul nostru. Odată odihniți am plecat să vizităm Parisul, bineînțeles că din orice colțișor mi-am luat câte ceva, 3 zile cât am stat acolo din fiecare plimbare m-am întors cu sacoși, sacoșele. În ultima zi într-adevăr am ieșit cu bicicletele împreună cu soțul meu la un picnic romantic într-un sătuc apropiat. Vinul, brânza, strugurii și tartinele s-au îmbinat perfect cu peisajul pitoresc oferit de acel sătuc. Parcă nu aș mai fi plecat de acolo, aș fi oprit timpul în loc doar ca să prelungesc acele superbe momente.
   Drumul înapoi spre România mi s-a părut lung, însă mi-am promis să repet această experiență.  A fost atât de plăcută această escapadă încât am rămas cu amintiri memorabile.
  Voi ce mici escapade ați făcut,  cum v-ați echipat mașina?


Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog ediția de toamnă  2019.

Fashion, style and design!

       Se spune că te naști cu stilul, iar mai apoi îți aprofundezi simțul stilistic.  Ei bine nu știu dacă se aplică la toată lumea, însă știu clar un lucru, detallile fac diferența.  Da da, așa cum ați citit, detaliile atent alese fac diferența intre o ținută anostă și una fashion.
       Când privesc pozele adolescenței mele ... o doamne,  mă minunez și mă întreb dacă chiar sunt eu. Acum când mă privesc în acele poze mă întreb de ce oare nu purtam rochii ? Da eram slabă și tot aveam impresia că sunt grasă, minte de copil copac.

Ador marea, veți vedea că toate pozele mele sunt pe malul marii, indiferent de anotimp.  Cum vă spuneam, dacă în adolescență eram varză la stil, haine și orice legat de fashion, ușor,  ușor am început să îmi schimb atitudinea. De ce, păi cred că prin clasa a 9a, sau a 10a ne venise o profesoară de engleză nouă.  Tânără, frumoasă și mereu îmbrăcată superb, să spunem că mi-a fost un fel de model. M-a făcut să îmi doresc să fiu mai feminină, de aici nu a durat mult până să încep schimbările. 

Începusem să cumpăr reviste de specialitate, să mă uit la diverse emisiuni, apoi plimbări prin magazine. Până m-am descoperit pe mine, ce îmi place,  ce culori mă prind, sau ce materiale îmi plac, a durat ceva. Fiind foarte nehotărîtă,  eram mereu în dilemă dacă să cumpăr sau nu o anume rochie, sau o anumită pereche de pantofi.  

Recunosc, a fi femeie poate fi o corvoadă dar totodată ceva minunat, de mică am adorat încălțămintea de damă,  mi se pare genială.  Este atât de ofertantă, colorată și Dumnezeu îmi este martor niciodată nu sunt de ajuns perechile. 

Pe lângă încălțăminte, ador cardiganurile și paltoanele, iar geaca de piele este un must have la mine în garderobă. 

De cele mai multe ori evit să merg în magazine, însă shoppingul online este prietenul meu, mai ales când am de unde alege. 

Pentru fiecare eveniment îmi pregătesc din timp ținuta și asortez în așa fel încât totul să fie armonizat corect. Dacă în adolescență purtam mereu pantaloni și adidași, acum port adidași doar când merg la sală sau la școală după copil. 

Dacă mă gândesc la evoluția mea ca stil, aș putea spune că este o diferență mare, de la gâsculița care mereu era pe lângă fashion, azi încerc să țin pasul cu trendul. Încerc să îmi ușurez alegerile, de aceea mereu caut un site all inclusive, adică să găsesc tot ce îmi doresc. Iar pe Answear, am găsit cele mai multe răspunsuri la dorințele mele, de la piese statement, must have până la piese casual. 

Azi pot spune că stilul meu a luat o altă turnură datorită profei de engleză. De altfel am avut ocazia anul trecut în 2018 înainte de sfintele sărbători Pascale să îi mărturisesc acest lucru. A rămas uimită, nu se aștepta,  însă zâmbetul ei cald mi-a adus aminte de adolescență.  Azi anii au trecut, eu mă plimb pe malul mării cu miniatura mea, iar dumneaei în parc cu prichindelul. 

Voi cum ați evoluat din punct de vedere vestimentar? 

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog ediția de toamnă 2019 și este o întâmplare adevărată din viața mea. 

Meniul de Început de An Nou: Perfuzii, ceai, calmante toate asezonate cu antibiotice.

    Anul trecut de Sărbători ne propusesem să sărbătorim și să ne distrăm alături de cumetrii noștri. Pregătiri peste pregătiri, probat ținute, toate bune și frumoase nimic nu prevestea ce avea să urmeze. În seara de Anul Nou ne-am distrat de minune, artificii, momente frumoase alături de oameni dragi. A doua zi însă îmi simțeam tot corpul greu și simțeam furnicături. Apoi au început frisoanele și febra, și nu mă mai puteam încălzi. Nu prea îmi aduc aminte mare lucru, știu doar că între episoadele de febră, soțul meu a chemat ambulanța. Țin minte că atunci când a sosit domnișoara de pe ambulanță direct perfuzii și spitalizare mi-a scris pe foaie.
   Mi-aduc aminte că dimineață a doua zi, la vizită, doctorul m-a întrebat dacă iau vitamine. M-am blocat și i-am zis că vitamine îmi iau din fructe și legume, eu cu pastilele, suplimentele nu prea am treabă.  A început să îmi explice beneficiile vitaminelor și să mă îndemne să iau. Mi-a prescris o rețetă cu calmante, antibiotice, iar la final mi-a recomandat vitamina C.
   Ajunsă acasă, mi-am luat tratamentul corespunzător, bineînțeles voi fi sinceră m-a ușurat un pic la buzunar. Și după toate cheltuielile cu sărbătorile chiar s-a simțit bine. M-am interesat unde aș putea găsi o farmacie ieftină , și am dat peste Farmacia la preț mic.

   Știu că pare un vis frumos însă,  aici am găsit Vitamina C la un super preț și nu numai pentru mine, ci și pentru fetiță.

 Am zăcut o săptămână încât am speriat-o și pe mama și pe soacra. Mama a venit de la Bârlad acasă la Constanța,  iar soacra făcea ture între casa ei și a mea, doar să vadă dacă am nevoie de ceva. Toată lumea îmi spunea că sunt foarte norocoasă că sunt așa de bine îngrijită. Așa este nimic nu se compară cu grija unei mame, chiar dacă este soacră,  și ea tot mamă este. Au avut grijă de mine și de fată, cât soțul meu era la muncă. Când m-am pus pe picioare, simțeam că sunt alt om. Iar ca prevenție m-am interesat ce am putea lua pentru a nu mai răci așa rău.
   Am descoperit că au pe site vitamine și minerale pentru un plus de energie și pentru imunitate.
    Recunosc că au fost cele mai urâte zile din acea perioadă, mai ales că mă simțeam slăbită,  și nu puteam să fac mai nimic. Frisoanele, febra și tusea efectiv m-au secat de puteri, dar acum m-am învățat și îmi iau doza de vitamine și minerale.
  Voi cum vă îngrijiți în această perioadă rece, pentru a nu vă îmbolnăvi?


Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog ediția de toamnă 2019.

Întâmplarea este una adevărată și sper din suflet să nu se mai repete.

Colop - Inovație și calitate

      Ca în fiecare zi îmi savuram cafeaua la geam pe pervaz, bucurându-mă de ciripitul păsărelelor și de liniștea dimineții.  Mă aștepta o săptămână de foc, căci aveam de organizat petrecerea fetiței mele.  Și cum dorințele cresc de la an la an, mă tot gândeam în acea dimineață cu ce aș putea să o surprind.
      Știam că tematica va fi cu prințese și praf de zâne,  așa că îmi trebuia ceva special. Am ieșit să mă uit prin magazine, să văd ce aș putea cumpăra ca totul să iasă minunat. Degeaba, în zadar m-am tot plimbat prin oraș,  nimic nu mi-a fost pe plac.
     Am luat la cotrobăit internetul, simțeam că nu am sorți de izbândă,  până a sosit soțul meu acasă.

_ Hey, ce faci acolo? Iar shopping, ce ai gasit interesant ?
_ Nu întreba,  de o săptămână mă chinui să găsesc ceva spectaculos pentru ziuq fetei.
_ Păi și nu ai găsit?
_ Aaa nu, dacă găseam clar nu mai căutam.  Îmi trebuie ceva cu praf de zâne, cu prințese,  unicorni. Adică ceva special, să le rămână o amintire frumoasă.
_ Hmmm .... cred că am soluția,  de fapt nu cred, sunt sigur. Tu ai auzit de noua ștampilă electronică, de la Colop?

_ Aaa poți vorbi românește să înțeleg? La ce-mi folosește mie o ștampilă electronică, cu ce mă ajută?

_ Păi e simplu măi draga mea această ștampilă e-mark, permite crearea și modificarea amprentelor proprii, prin intermediul unei aplicații pe telefon.  Adică 0 stres, și  100% reușită,  căci va avea semnătura Antoniei, ceva să o reprezinte. Cu siguranță o va încânta și va fi ceva în plus și diferit față de celelalte petreceri.

_ Ai dreptate, va avea nota ei personală și  totodată va fi ceva special, dar totuși după ce facem o aruncăm într-un colț și gata?

_ Nu, logic că nu, este atât de smart ștampila e-mark încât o poți personaliza apoi după bunul plac.

_ Ok m-ai convins, hai să dam comandă și să ne ocupăm și de restul petrecerii.

Zilele au trecut și  a urmat petrecerea, care spre ușurarea mea, a fost mega frumoasă,  așa am primit complimentele. Totul a fost mega, ideea soțului cu ștampila e-mark, a fost foarte bună. Copiii au fost foarte încântați de amintirile personalizate, iar fetița mea a fost foarte fericită.


 Trăim în epoca vitezei, unde trebuie să ții pasul cu noutățile,  așa că e bine să fii pus la punct cu detaliile. Căci uneori detaliile fac diferența, și-ți pot garanta reușita.  Voi cum ați folosi o astfel de ștampilă electronică?

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog ediția de toamnă 2019.

Where to, miss ? To the stars ...

      Sunt o romantică incurabilă,  fiecare colțișor din casă ascunde o poveste. Fiecare lucru primit este păstrat cu drag, nu dau cadourile mai departe, indiferent de cât de mic sau mare este.
      În urmă cu câteva luni ne-am mutat în casă nouă,  așa că mi-am păstrat doar cele necesare, restul le-am pus în cutii și le-am dus la țară la părinți.  Bineînțeles fiecare cutie avea eticheta și instrucțiunile ei, astfel încât mama să știe să mi le așeze frumos.  Da am o cameră aparte în casa de la țară, o mică odăiță cochetă infrumusețată cu lucrurile primite cadou.  Dintre toate lucrurile nu m-am putut despărți de bijuterii, căci ele au o însemnătate aparte.  Prima bijuterie am primit-o de la tata la 14 ani, și este cea mai valoroasă, nu material, cât sentimental. De câte ori o privesc îmi aduc aminte chipul tatei și de cât de mândru era în aceea clipă de mine.
 Anii au trecut, tendințele s-au mai schimbat, iar domnișoarele/doamnele nu mai sunt așa ușor de impresionat.  Acum se poartă intens argintul,  personal ador argintul, mi se pare că dă o notă subtilă de eleganță. De cele mai multe ori mi s-a părut că bijuteriile din argint sunt mai fdumos lucrate decât cdle din aur. Țin minte că m-am contrat cu ai mei părinți pe această temă.  Ei poartă aur sunt clasici. eu eram și  sunt rebela familiei, mă bucur de argint.

 
Când l-am întâlnit pe soțul meu,  am știut că suntem suflete pereche, eram unul pentru celălalt,  ne înțelegeam din priviri. Știa că ador argintul așa că pentru aniversarea noastră s-a gândit cum să mă impresioneze.  Filmul meu de suflet să  spunem așa  este "Titanic", iar replica favorită este "Where to, miss? To the stars ... ", mi-au rămas în suflet întipărite. Pentru că nu sunt genul clasic, să fiu cerută de nevastă cu inel și alte clișee,  soțul meu s-a gândit să mă surprindă cu un talisman. Și nu orice talisman ci unul cu un mesaj special. Am avut mari emoții și țin minte că tremuram, însă am spus cel mai hotărât "DA". Mai mult decât atât talismanul îl port zi de zi și îmi aduce zâmbetul pe buze.

Când soțul meu este plecat în misiune și mi-e dor de el, ating talismanul, închid ochii și-mi repet în gând: "Love you to the moon and back".

Dar seria talismanelor nu se oprește aici,  al doilea talisman primit și foarte drag mie este de la fiica mea. L-am primit de 8Martie și am plâns ca un copil, când am desfăcut cutiuța.

A fost o surpriză enormă, și îl port la fel cu mare drag, ele îmi fac ziua frumoasă , atunci când am momente mai triste. Știu că ei mă iubesc enorm, așa cum și eu îi iubesc nespus.

 Pe lângă darurile primite de la cei dragi, am daruri simbolice și dragi mie și de la prieteni. Iar prietenii de suflet îi pot număra pe degete, pentru că nu mă deschid așa ușor în fața persoanelor.  Prietena mea mă cunoaște,  îmi știe trăirile,  știe  că ador marea și nu m-aș muta niciodată din Constanța.  Așa că într-una din plimbările noastre pe malul mării m-a surprins plăcut cu un talisman simbolic.

Mă definește,  este superb și are locul lui în sufletul meu, îmi apreciez prietenii și îi prețuiesc,  căci fără ei viața ar fi un pic mai gri.

 

Poate vă întrebați unde au găsit aceste charmuri, ei bine nu sunt greu de găsit și vă pot spune că sunt uimitoare. Pe siteul Venda Jewelry veți găsi o multitudine de bijuterii din argint, eu personal am cumpărat de pe site fără să specific că sunt blogger. Am vrut să văd metoda de ambalare, promptitudinea cu care se livrează produse dar și calitatea acestora. Sunt mai mult decât mulțumită, mereu revin pe site pentru a vedea noutățile.  Sunt foarte profi, îi recomand și mă bucur că am avut această experiență cu ei înainte de Superblog. 

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog ediția de toamnă 2019, bazat pe fapte reale întâmplate în viața mea personală.