luni, 4 noiembrie 2019

Lumina către sufletul meu!

     Sfârșit de septembrie, o briză caldă îmi mângâie obrajii în timp ce vântul se joacă în părul meu arămiu. Uneori îmi place să mă plimb singură,  să  îmi ascult gândurile, să  observ orașul și să mă pierd în mulțime.
    Seara se vede cel mai frumos Constanța, mai ales centrul vechi, animat, colorat de la firmele luminoase. Panourile acestea mi-aduc aminte de plimbările  trecute în doi, când mergeam mână în mână și încercam să ne imaginăm tot felul de povești.
Cum ar fi dacă celebra "Casă cu Lei " ar fi luminată de un astfel de panou led, ce-ar ieși în evidență, ușa frumos lucrată  sau sculptura și leii poziționați strategic?





                                                        Sursa foto: Google



Ne plimbam mână în mână și ne zâmbeam cu subînțeles,  niciodată nu ai excelat la istorie, însă mă ascultai cu interes cum sporovăiam despre edificii, monumente, clădiri și diverse povești despre scriitori. Pașii ne duceau agale spre braseria din Piața Ovidiu luminată puternic de firma luminoasă,  mereu ne opream acolo să bem un latte și să împărțim o prăjitură. 




Acum intru singură mă așez, îmi iau doar un latte, observ modificările,  până și firma luminoasă au schimbat-o, are culori plăcute îmbietoare.  Îmi reiau plimbarea și ajung pe malul mării,  aici cineva ar trebui să pună un panou sau un afișaj cu "end of route", căci unde începe totul, acolo se și termină.  Azi sunt doar eu și marea, ne ascultăm,  ne sfătuim,  ne amintim, ne ștergem lacrimile dar nu privim înapoi. 



 Fiecare toamnă aduce cu ea un nou capitol în viața mea,  dar amintirea ta oricât ar vrea marea să o spele, nu o poate șterge.  Rănile s-au vindecat, lacrimile s-au uscat, însă tu ești în sufletul meu, cred că aș putea pune la poarta sufletului meu un afișaj cu " fragile " dar cine știe unde ne poartă căile vieții....

Acest articol este scris pentru competiția SuperBlog ediția de toamnă 2019.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Only to the moon and back !

    Cătă e o tipă mișto și ador să ies cu ea, iar ea adoră să se plimbe cu mine. Eu îi știu trăirile,  știu când e bucuroasă, când e tristă,...